Analiza de potenţial

Analiza factorilor sociali

Factorii sociali de natură a influenţa dezvoltarea socio-economică la nivelul zonei Copalnic Mănăştur, fenomenele de polarizare a anumitor tipuri de resurse si orientarea fluxurilor care le pun in valoare (de materii prime, produse semifinite, forta de munca, produse finite etc.), sun determinaţi în mare măsură de consecinţele fenomenului de impact major legat de închiderea perimetrelor miniere din zona Baia Mare-Baia Sprie-Cavnic, perimetru minier mult mai departe decat aria stricta de localizare a centrelor de extractie si a perimetrelor de localizare a ariilor de prelucrare primara si secundara a minereurilor. Prin urmare aria studiata departe de a se suprapune exclusiv spatiului montan si ariei de interferenta, patrunde sensibil in spatiul depresionar. Efectele sociale, in special cele determinate de somaj acopera o buna parte din depresiunile Baia Mare si Copalnic Manastur, Fluxul de forta de munca directionat spre sectorul minier pana in anul 1990 reprezenta aproape 95% din fenomenul navetismului in care erau inclusi angajati domicialiati in raza a cca 35-40 km fata de municipiul Baia Mare.


Influenţa atracţiei urbane este exercitată de alăturarea vicinală funcţională cu comune limitrofe şi distanţa şi existenţa legăturilor funcţionale cu oraşele apropiate, ca poli UTP.
Sistemul Copalnic-Mănăştur - Cerneşti. Acest sistem cuprinde două unităţi administrative cu 19 sate, cu un indice de dispersie foarte mare (15,7). Suprafaţa intravilanului celor două comune reprezintă un procent de 5,2% din suprafaţa totală, fiind considerat ridicat faţă de necesităţile normale ale unei localităţi. Acest fapt se explică şi prin prezenţa unui număr însemnat de sate de tip risipit sau răsfirat-risipite, multe dintre ele dezvoltându-s, în timp, haotic, fără un plan de urbanism prestabilit. Un mare număr de gospodării sunt construite în afara intravilanului.
Din numărul total al satelor (19) care compun acest sistem teritorial, 11 (57,8%) au sub 500 de locuitori, cu un grad de dispersie a gospodăriilor, în teritoriu, ridicat, având o populaţie îmbătrânită. În medie, densitatea gospodăriilor variază între 0,22 şi 0,23 gospodării / ha. De teren.
Copalnic Mănăştur se identifică ca centru de atracţie având un număr mai mare de locuitori, târg bilunar, dispensar medical cu doi medici, cabinet stomatologic, farmacie şi tradiţia de fost centru de plasă care polariza altădată toate satele sistemului teritorial analizat.
Funcţia administrativă şi-o îndeplineşte fiecare centru administrativ pentru satele pe care le are în subordine.
Populaţia celor două comune numără 9672 de locuitori, rezultând o densitate generală de 45,4 locuitori / kmp.


Indicatorii demografici prezintă unele caracteristici specifice: un spor natural negativ de -4,8‰, o mortalitate infantilă redusă în comparaţie cu alte sisteme teritoriale (8,5‰), o rată a sporului migrator negativă (-6,4‰), speranţa de viaţă printre cele mai ridicate din zonă (peste 70 de ani), procentul populaţiei care a depăşit vârsta de 60 de ani fiind de 33,9%.
Potenţialul agricol (69,4% din suprafaţa totală a fondului funciar) este dominat de păşuni şi fâneţe naturale (73,7%), terenurilor arabile revenindu-le doar 21,9%, o bună parte a acestora neîndeplinind criteriile de calitate necesare. Suprafaţa ocupată cu pomi fructiferi este de 29 ha (4,2% ), fiind una din cele mai ridicate din zonă.
Acest potenţial agrar asigură producţii suplimentare faţă de nevoile locale de consum constând în: fructe (prune, mere, etc.), lapte şi produse lactate, carne, lână, piei şi blănuri de ovine, miere şi alte produse apicole, etc.


Infrastructura căilor de comunicaţie este reprezentată prin drumuri judeţene şi comunale, singurele drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică fiind DJ 182 (Baia Mare - Târgu Lăpuş) şi DJ 182 C (Copalnic Mănăştur - Cavnic), în lungime de circa 70 de km. Restul drumurilor sunt pietruite (în proporţie de peste 90%), sau din pământ, acestea din urmă fiind impracticabile pe timp umed, mai cu seamă de mijloacele de transport auto. Localităţile situate pe platoul Preluca rămân izolate o bună parte a iernilor cu căderi masive de zăpadă. La aceasta se adaugă lipsa autobuselor pentru unele sate, fapt ce îngreunează legătura locuitorilor cu centrul.
Dată fiind situaţia prezentată, legăturile unor sate (Preluca Nouă, Preluca Veche, Copalnic Deal, Curtuiuşu Mic) cu centrul - Copalnic Mănăştur - au frecvenţă mai redusă (bisăptămânală sau săptămânală), iar cu Baia Mare bilunară sau lunară.
Excepţie fac cele două centre administrative, Copalnic Mănăştur şi Cerneşti, precum şi satele de pe DJ 182 (Ruşor, Copalnic, Berinţa, Măgureni) dintre Baia Mare şi Târgu Lăpuş, pe care circulă 5 curse zilnice de autobus.
Relaţia locuitorilor acestui sistem teritorial se axează pe două direcţii: spre Baia Mare şi spre Cavnic.
Relaţia cu Baia Mare este mai complexă, aceasta vizând fluxul de persoane, materii prime, produse agroalimentare predominant animaliere.
Navetismul spre Baia Mare este practicat zilnic de cei peste 40 de salariaţi, circa 60 de elevi de liceu şi studenţi şi de un însemnat număr de persoane particulare care se deplasează spre Baia Mare săptămânal sau bisăptămânal, pentru a-şi vinde produsele pe piaţă, pentru cumpărături, pentru a beneficia de diverse servicii, pentru tratamente medicale, etc.
Relaţia cu Cavnicul este mai simplă, limitându-se la navetism, (circa 50 de salariaţi la Exploatarea Minieră Cavnic, 20 de elevi de liceu), fluxul de produse agroalimentare (lapte, ouă, carne, fructe, etc.) spre piaţa agroalimentară, pentru cumpărături şi diverse servicii.

 

 

Analiza factorilor tehnici şi tehnologici

Infrastructura căilor de comunicaţie este reprezentată prin drumuri judeţene şi comunale, singurele drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică fiind DJ 182 (Baia Mare - Târgu Lăpuş) şi DJ 182 C prin Şurdeşti (Copalnic Mănăştur - Cavnic), în lungime de circa 70 de km. Restul drumurilor sunt pietruite (în proporţie de peste 90%), sau din pământ, acestea din urmă fiind impracticabile pe timp umed, mai cu seamă de mijloacele de transport auto. Localităţile situate pe platoul Preluca rămân izolate o bună parte a iernilor cu căderi masive de zăpadă. La aceasta se adaugă lipsa autobuselor pentru unele sate, fapt ce îngreunează legătura locuitorilor cu centrul.
Copalnic Mănăştur se identifică ca centru de atracţie având un număr mai mare de locuitori, târg bilunar, dispensar medical cu doi medici, cabinet stomatologic, farmacie şi tradiţia de fost centru de plasă care polariza altădată toate satele sistemului teritorial analizat.


Analiza factorilor economici
Potenţialul agricol (69,4% din suprafaţa totală a fondului funciar) este dominat de păşuni şi fâneţe naturale (73,7%), terenurilor arabile revenindu-le doar 21,9%, o bună parte a acestora neîndeplinind criteriile de calitate necesare. Suprafaţa ocupată cu pomi fructiferi este de 29 ha (4,2% ), fiind una din cele mai ridicate din zonă.
Acest potenţial agrar asigură producţii suplimentare faţă de nevoile locale de consum constând în: fructe (prune, mere, etc.), lapte şi produse lactate, carne, lână, piei şi blănuri de ovine, miere şi alte produse apicole, etc.
Infrastructura căilor de comunicaţie este reprezentată prin drumuri judeţene şi comunale, singurele drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică fiind DJ 182 (Baia Mare - Târgu Lăpuş) şi DJ 182 C (Copalnic Mănăştur - Cavnic), în lungime de circa 70 de km. Restul drumurilor sunt pietruite (în proporţie de peste 90%), sau din pământ, acestea din urmă fiind impracticabile pe timp umed, mai cu seamă de mijloacele de transport auto. Localităţile situate pe platoul Preluca rămân izolate o bună parte a iernilor cu căderi masive de zăpadă. La aceasta se adaugă lipsa autobuzelor pentru unele sate, fapt ce îngreunează legătura locuitorilor cu centrul.
Mineritul a fost incontestabil, factorul economic major in evolutia asezarilor omenesti, atat in ceea ce priveste expansiunea edilitara si impunerea unui anumit mod de viata socio-economica, cat si in ceea ce priveste marimea geodemografica. Datele colectate au evidentiat numeroase interdependente, dar de cea mai mare actualitate este analiza celor de tip disfunctie generate de somaj si alterarea generala a conditiilor si a modului de viata.

 

Analiza factorilor politici

Politici Guvernamentale: Direcţii de politică pentru crearea unei societăţi mai accentuat incluzive şi coezive

1) Cristalizarea unei concepţii de dezvoltare socială pe construirea dimensiunilor unei societăţi prospere şi incluzive, cu resorbirea pe parcurs a deficitelor moştenite din perioadele anterioare.

2) Caracteristic primei perioade de 10 ani ai tranziţiei a fost o sub-protecţie socială în condiţiile în care societatea a fost brutal afectată de căderea economică. Planul Naţional Anti - Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale prevede un angajament ferm de creştere a cheltuielilor publice sociale până la echivalentul a 25% din PIB până în 2010.

3) Sistemul de protecţie socială a fost construit pe o concepţie tradiţională, axată pe transferuri financiare. Din cauza acestui fapt, unele servicii sociale au rămas ceva mai în urmă din punct de vedere al dezvoltării. Noua legislaţie prevede ca obiectiv urgent implementarea sistemului naţional de servicii de asistenţă socială.

4) Construcţia instituţională a sistemului de protecţie şi incluziune socială:
- Creşterea capacităţii de planificare strategică la nivel naţional şi local
- Creşterea coordonării la nivel naţional a dezvoltării sistemului instituţional şi a implementării politicilor sociale

- Creşterea şi utilizarea mai eficientă la nivel central şi local a finanţării pe programe sociale.

 

5) Creşterea capacităţii la nivelul întregului sistem de a face faţă unor probleme sociale urgente
- În momentul de faţă, unele probleme sociale grave nu au un corespondent adecvat în structurile instituţionale existente: tinerii de 18 ani ieşiţi din îngrijirea statului, familiile care îşi pierd locuinţa independent de propria voinţă
- Pentru alte probleme, reacţia de răspuns este insuficientă: lipsa actelor de identitate
- Este nevoie de dezvoltarea unor capacităţi instituţionale noi la probleme nou apărute: traficul de fiinţe umane sau consumul de droguri, violenţa în familie

6) Abordarea multidimensională a problemelor sociale prin efortul conjugat al instituţiilor cu atribuţii de politică în domeniul social. Creşterea capacităţii la nivelul întregului sistem de diagnoză a problemelor sociale şi de monitorizare a dinamicii sociale şi a programelor pentru ghidarea şi evaluarea politicilor.

7) Dezvoltarea culturii participării, cât şi creşterea capacităţii de dialog între structurile publice, între acestea şi comunitate, rămâne un obiectiv important

8) Efortul principal a fost, până în prezent, de creare a sistemului legislativ; este importantă concentrarea pe construcţia sistemului instituţional şi pe implementarea noilor legi. Au fost adoptate o serie de acte normative extrem de importante privind acordarea venitului minim garantat, sistemul naţional de asistenţă socială, marginalizarea socială, alocaţiile pentru familii cu copii şi pentru familiile monoparentale, protecţia persoanelor cu handicap sau a segmentului de romi, prevenirea şi combaterea violenţei în familie ş.a.


Analiza factorilor de mediu

Evaluarea environmentală sau de mediu, realizată atat pe baza datelor furnizate de monitorizarile de specialitate, cat si prin functia diagnostica a mutatiilor peisagistice surprinse prin cercetarea terenului, a condus la delimitarea teoretică, prin combinări de criterii, a unor arii specifice environmentale: fragile, degradate, puternic degradate, in reconstructie, diferentiate la randul lor in unitati environmentale: geosituri (spot point), fatete, arii environmentale, operatiune necesara pentru determinarea variabilelor care impun tendinta si implicit pentru stabilirea masurilor de planning environmental si teritorial.
Privind mediul socio-economic, mineritul a fost incontestabil, factorul economic major in evolutia asezarilor omenesti, atat in ceea ce priveste expansiunea edilitara si impunerea unui anumit mod de viata socio-economica, cat si in ceea ce priveste marimea geodemografica. Datele colectate au evidentiat numeroase interdependente, dar de cea mai mare actualitate este analiza celor de tip disfunctie generate de somaj si alterarea generala a conditiilor si a modului de viata.
Impactele asupra componentelor de mediu fac parte din preţul pe care societatea umană şi mediul înconjurător sunt nevoite să-l plătească pentru beneficiile consumului de resurse naturale în general şi al resurselor de subsol în special. Chiar dacă impactul unei singure activităţi este un fenomen local, multiplicarea lor în spaţiu şi timp vor provoca serioase probleme environmentale, cu generarea unor impacte semnificative. Mai mult decât atât, degradarea environmentală tinde să se extindă dincolo de suprafaţa arealului exploatat la suprafaţă sau în adâncime.
Închiderea definitivă a exploatărilor mniere poate fi urmată, la un inteval scurt de timp (câţiva ani) de modificarea comportamentului erozional al cursurilor permanente de apă, remodelarea profilului versanţilor, ca şi consecinţă a exploatărilor,
Calitatea apei râurilor :
- râul Cavnic se încadrează la categoria degradat de la E.M. Cavnic până la confluenţa cu râul Lăpuş pe o lungime de 25 km;
Poluarea râurilor Săsar, Cavnic, Lăpuş este determinată de activităţile miniere ce aparţin de Sucursala Minieră Baia Mare, in principal de neexploatarea staţiilor de epurare a apelor de mină la parametrii proiectaţi. S-a constatat de asemenea că uneletronsoane de cursuri de apă (Săsar, Cavnic) au chiar de la izvoare depăşiri la unii indicatori (Zn, Mn), situaţie determinată de fondul natural.


Din punct de vedere al deteriorării parametrilor factorilor de mediu, Comuna Copalnic Mănăştur este catalogată ca făcând parte următoarele arii critice:
- Arii critice sub aspectul poluării atmosferei (zona Baia Mare şi perimetrele limitrofe - datorită activităţii de metalurgie neferoasă şi iazurilor de decantare-SO2, pulberi,metale grele);
- arii critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane (râurile Săsar, Lăpuş, Cavnic, Baiut - datorită activităţilor miniere, metalurgie neferoasă, prepararea minereurilor neferoase-metale grele, cianuri,- apele subterane din zona Baia Mare şi perimetrele iazurilor de decantare - datorită activităţii de metalurgie neferoasă şi preparare a minereurilor neferoase-metale grele);
- arii critice sub aspectul poluării solurilor (zona Baia Mare, zonele iazurilor de decantare, perimetrele miniere Cavnic, Băiuţ, Nistru, Ilba, Suior luncile râurilor Cavnic, Băiţa şi Nistru - datorită activităţii de metalurgie neferoasă şi de preparare a minereurilor neferoase, haldelor de steril de mină -metale grele).


Din punct de vedere al potenţialului de mediu, Comuna Copalnic Mănăştur este catalogată ca făcând parte următoarele arii environmentale ca arii environmentale cu valoare deosebita de patrimoniu natural