Protecţia mediului

Factorii de mediu apă, aer, sol, subsol, faună şi floră au suferit modificări cantitative şi calitative importante în ultimele decenii, ca urmare a valorificării intensive a resurselor naturale, cât şi a concentrării industriei din diferite ramuri .
Măsurile pentru protecţia mediului au fost neglijate ani îndelungaţi sub presiunea cerinţelor economice. La aceasta se adaugă lipsa unor preocupări privind conştientizarea populaţiei, educaţia copiilor şi adulţilor şi formarea deprinderilor ecologice în rândul comunităţii locale.

 

Managementul deşeurilor
Una dintre cele mai acute probleme legate de protecţia mediului este reprezentată de generarea deşeurilor în cantităţi mari şi gestiunea necorespunzătoare a acestora.
Precolectarea, colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor, inclusiv a celor toxice periculoase din deşeurile menajere, exceptând cele cu regim special, se realizează pe raza comunei Copalnic Mănăştur în mod organizat, prin Serviciul public de salubrizare.

 

Educaţia pentru protecţia mediului şi activităţi comunitare de protecţie şi conservare a biodiversităţii

Domeniile prioritare strategice ale Consiliului Local al Comunei Copalnic Mănăştur privind educaţia pentru protecţia mediului sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea naturii şi a diversităţii biologice, informare şi sensibilizare publică, managementul deşeurilor şi crearea reţelelor comunitare de analiză şi monitorizare comparativă.

Majoritatea acţiunilor sunt realizate în parteneriat al Consiliului Local cu comunitatea locală şi cu sprijinul acesteia. Primăria realizează conexiunea cu sectorul ONG.
Educaţia ecologică în prevenirea şi protecţia mediului, sensibilizarea publică, se realizează în colaborare cu Consiliul Local. Periodic, în Centrele de Documentare şi Informare organizează activităţi de educaţie ecologică a elevilor. Aceştia împreună cu cetăţenii cu disponibilitate de acţiune şi spirit eco-civic efectuează acţiuni de ecologizare a malurilor râurilor, a păşunilor şi pădurilor din comună.
Principalii factori de stress legaţi de dezvoltarea comunitară sunt asociaţi următoarelor cauze:
• Insuficienta dezvoltare instituţională a ONG;
• Insuficienta comunicare şi dezvoltare a parteneriatelor cu structurile de stat, administraţie locală şi agenţi poluatori;
• informarea publica şi accesul la informaţie insuficiente.
• Necesitatea instruirii şi implicării grupurilor în acţiuni, obiective şi programe instituţionale, precum şi în cunoaşterea legislaţiei specifice pentru drepturi comunitare;

Din punct de vedere al protecţiei mediului şi calităţii vieţii ambientale reies patru nivele ierarhice ale interesului comunitar şi a impactului antropic asupra mediului înconjurător:
• poluare , exprimată prin asigurarea stării de sănătate a populaţiei, calitatea şi cantitatea apei potabile, gestiunea şi managementul deşeurilor;
• poluarea factorilor de mediu, exprimată prin poluarea apelor de suprafaţa, subterane, atmosferei, fonică, sol;
• impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural şi pericolele naturale;
• surse ale poluării, exprimate în structura chestionarului doar prin urbanizarea mediului.

Reconversia teritorială presupune valorificarea integrală a noilor oportunităţi de dezvoltare socio-economică în contextul conservării activităţilor viabile şi a reabilitării spaţiilor şi relaţiilor aflate în dezechilibru. Drept urmare reconversia teritoriului implică în această arie, înainte de toate, recunoaşterea principalelor contradicţii şi disfuncţii care operează în teritoriu şi adoptarea unor modele de integrare a variabilelor de ordin strategic şi practic deopotrivă: disfunctiile-structurale şi functionale-, oportunităţi de resurse, alternative socio econmice, necesitaţi organizatorice de intervenţie în teritoriu, căile de reconversie a componentelor urmărite conform triadei planificare teritorială, planificare environmentala respectiv amenajare teritorială complexa-geocomponentala şi integrată. Apoi, susţinerea financiară, socio-economica şi tehnologică a unor noi ecocicluri industriale societale, reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a ariilor degradate din punct de vedere environmental prin intervenţii diverse, adecvate şi punctuale, promovarea industriei ecologice atât în sectorul minier cât şi în celelalte ramuri; reconstrucţia ariilor degradate de activităţile miniere (depoluarea solurilor, stabilizarea versanţilor, perimetrarea ariilor de subsidenţe şi prăbuşiri, eliminarea riscurilor legate de halde şi integrarea funcţională şi estetică în peisaj.

Toate aceste forme de intervenţie care trebuie aplicate diferenţiat în raport cu particularităţile locale a tuturor unităţilor de habitat, au la rândul lor implicaţii profunde în plan social şi economic: valorificărea forţei de muncă, introducerea de noi resurse în circuitele economice şi dezvoltarea IMM specializate pe valorificarea acestora, promovarea de activităţi economice alternative (de ex. turism rural, servicii diverse), redefinirea radicală activităţilor economice (de ex. a celor forestiere în sensul refacerii fondului forestier şi a promovării valorificării lemnului exclusiv prin produse finite obţinute în unităţi prelucrătoare existente în teritoriu), redefinirea relaţiilor de producţie şi a sistemului economic în ansamblul său, reajustarea sistemelor de transporturi, comunicaţii s. a., aspectul global esenţial putând consta în relansarea socio-econmica a zonei şi înscrierea sa în standardele actuale fireşti de dezvoltare, bunăstare şi civilizaţie. În definirea acestora un rol esenţial îl vor avea, desigur, politicile descentralizate de dezvoltare regională şi locală în care adoptarea deciziilor să fie riguros racordate la realitatea teritorială endogena implicit în ceea ce priveşte necesităţile şi aspiraţiile legitime ale locuitorilor.